Traditii de Craciun in Romania

Craciunul este despre cadouri si oameni mai buni. Este despre traditii, superstitii si obiceiuri transmise din generatie in generatie. Incepand de la colind si pana la scenetele cu motive religioase sau mesele bogate, toate sunt nelipsite in toate colturile tarii, mai ales la sat, acolo unde obiceiurile s-au pastrat cel mai bine.

Sarbatorile de iarna inseamna pentru majoritatea locuitorilor din Europa timp de calitate petrecut alaturi de cei dragi, cadouri, petreceri, bucurie, insa unele obiceiuri si traditii variaza in functie de tara si de istoria fiecarui popor. Daca sarbatoarea transmite un spirit comun, in ceea ce priveste originea cuvantului “Craciun”, lingvistii nu s-au pus de acord. Unii considera ca este un cuvant mostenit din latinescul “creationem” in timp ce altii cred ca inseamna creatie sau nastere, iar alte popoare sugerea ca originea acestui cuvant este mult mai vechi, tracic chiar, un cuvant care dateaza de inaintea romanizarii Daciei. Altii spun ca acest cuvant provine din slava, astfel incat opt sensuri diferite au fost asociate unui singur cuvant.

In ceea ce priveste Craciunul in Romania, sarbatorile de iarna sunt reprezentate de o perioada a traditiilor, a superstitiilor, dar si a obiceiurilor transmise din generatie in generatie. In toate zonele istorice ale Romaniei, in central sarbatorilor de iarna se afla familia si credinta intr-un an mai bun si mai prosper. In seara de Ajun, casele sunt curate si decorate pentru asteptarea colindatorilor. In mediul corporate angajatorii ofera cosuri cadou angajatilor si au loc petreceri de tip “Secret Santa”.

In satele din Maramures, colindatorii apar in Ajunul Craciunului si sunt rasplatiti cu mere, nuci, colaci si bani. Tinerii au facut un obicei din a umbla din casa in casa cu “Steaua” sau cu “Capra”. Obiceiul specific Maramuresului este “Jocul Mosilor” la originea caruia au stat ceremoniile cu masti din noptile de privechi, un ritual stravechi de cinstire a mortilor. Persoanele care intra in “Jocul Mosilor” poarta de obicei o masca facuta din blana de cornute si bat la usile oamenilor pentru a le ura un an mai bun.

In Moldova, pe langa impodobirea bradului, in unele gospodarii se pastreaza un obicei stravechi de decorare a caselor cu diferite plante precum bumbisorul, maghiranul sau busuiocul, plante care sunt considerate purtatoare de noroc. In Bucovina, oamenii fac turte de Craciun si le pastreaza pana in primvacara cand sunt puse in coarnele vitelor atunci cand pornesc la arat. Se spune ca acesti colaci sunt rotunzi precum Soarele si Luna.

In Oltenia se practica “scormonitul in foc” cand toti membrii familiei se aduna in jurul focului si, pe rand, dau cu o nuia spunand: “Buna dimineata lui Ajun/ Ca-I mai buna a lui Craciun/ Intr-un ceas bun/ Oile lanoase/ Vacile laptoase/ Caii incuratori/ Oamenii sanatosi/ Sa se faca bucatele, porumbul, graul”.

In localitatile din Banat colindatorii au la ei o nuia din lemn de alun incrusta in coaja sau afumat la lumanare, iar prin lovirea podelii casei, se spune ca pot alunga duhurile rele. Alunul reprezinta nasul in folclorul romanesc si cu el se alunga serpii si norii, semn ca pot alunga si duhurile rele. Batranii arunca in fata casei boabe de porumb si grau in ideea ca amestecul boabelor peste care au trecut colindatorii va aduce o recolta buna in anul ce urmeaza.

In ceea ce priveste traditia comuna in Romania, dar si in afara ei reprezinta oferirea de cadouri. In noaptea de Ajun al Craciunului toti copiii il asteapta pe Mos Craciun care le aduce cadouri, unele mai frumoase decat celelalte, in functie de cat de cuminti au fost. Astfel, se considera ca sarbatorile de iarna sunt cele mai magice si mai frumoase din an.