O zi obișnuită pentru mine se desfășoară astfel: mă trezesc, mă pregătesc, pentru o nouă zi, servesc micul dejun, apoi merg la birou și mă ocup de crearea de site-uri și promovare online. Pe la ora 12:00 mă întorc acasă și servesc prânzul, apoi mă întorc la birou. La sfârșitul programului, pe la ora 17:00, mă întorc acasă, iau cina, scriu un articol și mă culc.
O viață destul de monotonă după părerea mea, rareori reușesc să ies la un suc în oraș cu soția mea sau să fac ceva interesant. Cu toate acestea, săptămâna trecută am trecut printr-o aventură de nemaipomenit.
Într-o seară, fiind mai liber, am urmărit trailer-ul filmului „Beyond Skyline” pe care ți-l las și ție mai jos:
Am aflat că filmul Dincolo de Orizont, urmează să se lanseze pe 3 noiembrie 2017 și îmi doream mult să-l văd pentru a ieși din monotonia cotidiană, mai ales că Frank Grillo este un actor foarte bun și îl apreciez.
A 2-a zi după vederea trailer-ului, pe când mă îndreptam spre birou, am observat cum cerul se umple de nori și se întunecă brusc. O lumină albă despică cerul și indică intersecția din fața mea. Parcă timpul se oprise în loc și pe acea lumină venea parcă în slow motion un obiect zburător neidentificat. Era o navă extraterestră, un lucru pe care nu mă gândeam că o să-l văd vreodată și încă aveam impresia că era o strategie de marketing a unei companii puternice, precum Coca Cola, de a ieși în evidență.
Cu toate acestea nu tirul uriaș luminos de Crăciun pe care cei de la Coca Cola îl scoteau în evidență coborea din cer, ci ceva ce semăna cu ultimul răcnet de Mercedes, doar că varianta futuristă. Am avut timp să gândesc toate acestea, fiindcă timpul stătea în loc și cred că acea coborâre a durat 6 ore.
Știam că urma să am de a face cu o ființă extraterestră supernaturală și potențial mai inteligentă decât mine. Nava extraterestră a coborât din cer până în mijlocul intersecție și a oprit toată circulația. Toată lumea a coborât din mașini și aștepta să vadă ce urmează să se întâmple.
Brusc s-a deschis portiera navei spațiale și a ieșit un fum negru ce a acoperit toată intersecția. În fața mea apăruse o creatură ciudată, cu un corp asemănător cu al nostru, musculoasă și înaltă, însă cu un cap uriaș, ochi foarte mici și antene. Atitudinea creaturii nu părea a fi una prietenoasă, fiindcă a început să scoată niște sunete ciudate și să mă atace.
Având cheile în buzunar și bazându-mă pe curajul meu nemaipomenit și pe ceea ce am învățat de mic, de la nenumărații băieți cu care m-am luptat pentru echipa mea preferată sau pentru vreo fată de care îmi plăcea, și anume că oricât de mare ar fi trebuie să cadă, le-am strâns în pumn și am lovit creatura fix sub barbă cu un upercut de dreapta. Aceasta nici nu s-a clintit, cu toate acestea părea să scoată niște sunete de durere și să pornească un fel de alarmă cu atingerea unui buton de pe naveta.
Știam că urma să-și cheme prietenii extratereștrii și că misiunea sa a fost doar una de cercetare a planetei noastre pentru a vedea dacă este bună de colonizat după ce lăsa lați câțiva dintre locuitorii planetei, printre care și pe mine. Când am văzut acest lucru, am fugit rapid până la mașină și am luat din portbagaj extinctorul profitând de faptul că extraterestrul încerca să transmită ceva cu ajutorul navei sale.
M-am întors foarte repede cu extinctorul în mână, am pulverizat pentru a-l îndepărta pe extraterestu de navă și uitându-mă în jur mi-am dat seama că toți spectatorii dispăruseră și nu aveam pe nimeni care să mă ajute. Extraterestrul era brusc în fața mea și încerca să mă taie cu un dispozitiv ce arăta ca o drujbă cu laser, iar în timp ce mă feream să nu fiu tăiat, am lovit extraterestrul peste ceafă cu fundul extinctorului, acesta a căzut în față și a explodat împroșcând cu o substanță verde lipicioasă.
Când să mă bucur și să sărbătoresc salvarea omenirii, totul s-a terminat și m-am trezit dimineață tot transpirat. Soția mea mi-a povestit că dormisem foarte rău și că nu reușise să mă trezească până atunci. Se pare că din dorința mea profundă de a ieși din monotonia cotidiană am intrat într-un vis care părea atât de real în seara în care am văzut trailerul filmului Beyond Skyline. Acum că premierea sa este peste 2 zile, chiar trebuie să-l văd.
Articol scris pentru SuperBlog 2017.